🤝Despre Obsesii…✍

🤝Despre Obsesii…✍


Obsesia mentală devine experiență de viață, chiar dacă nu respectă întru totul forma gândurilor noastre.
Dacă ne trezim obsedați de faptul că trecem printr-o perioadă dificilă, suferim, avem sentimentul pierderii sau al eșecului, în viața de zi cu zi aceste gânduri pot lua diferite forme.
Gândurile noastre creează emoții, deci energie, iar energia emoțională „atrage” apoi în experiență forme diferite ale obsesiei noastre. Sentimentul pierderii sau sentimentul că ne merge prost poate atrage experiențe traumatice. Veți simți că există o înlănțuire interesantă de stricăciuni în perioade scurte, iar acestă înlănțuire de „pierderi” trădează existența unor energii provenite din obsesia mentală amintită. Așa cum funcționează și proverbul „un necaz nu vine niciodată singur.
Felul în care percepem pierderea devine cheia schimbării mentale, mutându-ne într-un punct al acesteia în care putem vedea că ceea ce se strică poate fi reparat, recuperat sau înlocuit cu altceva. Obsesia de tipul „nu am bani, nu-mi merge bine, sunt bolnav, sunt incapabil sau nu pot face lucrul pe care mi-l doresc” va atrage în experiență situații ce vor reflecta obsesia cu pricina.
Obsesia de la nivelul minții coboară în experiență și atunci când se află la acest nivel, puterea noastră de a o modifica devine mai dificila. Astfel…
Obsesia mentală de a nu avea bani devine experiența reală de a nu avea bani. Obsesia mentală de a nu avea acces la iubire, devine această experiență.
Dacă gândim repetat „nu am bani” și facem aceasta ani întregi, procesul invers (în condițiile în care chiar avem bani) vizează un proces prin care ne convingem propria minte de faptul că „avem bani”. Sau „am iubire” sau „am ajutor”. Ce ai nevoie să ai și nu ai primit pentru că ai gândit prea mult timp, prea intens, prea obsesiv „nu am”.

Reclame
🤱Mama❣

🤱Mama❣


Mama-i tot ce-nseamnă viață, locul unde te-ai născut,
Mama-i leagăn, e speranță și e cuvântul de-nceput,
Mama-i dulce alinare a tristeții și-a durerilor lumești,
Mama-i soare, este cântec, e tot ce vrei și ce iubești.
Mama-i liniștea din suflet, când te simți înstrăinat,
Mama-i jocul minunat de copil, pe care nu l-ai uitat,
Mama-i marea de iubire ce te răcorește-n zile fierbinți,
Mama e icoană a dreptății pe care nu poți să o minți.
Mama e câte puțin din toate și toate-n ea se regăsesc,
Mama-i câmpul înflorit, peticul de cer pe care-l privesc,
Mama e altarul de bunătate, o amforă de daruri plină,
Mama-i flacără ce arde veșnic, s-avem în viață lumină.

🌠Octavian Paler – Avem timp✍

🌠Octavian Paler – Avem timp✍


Avem timp pentru toate.
Să dormim, să alergăm în dreapta și-n stânga,
să regretăm c-am greșit și să greșim din nou,
să-i judecăm pe alții și să ne absolvim pe noi înșine,
avem timp să citim și să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii și să răscolim prin cenușa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiții și boli,
să învinovățim destinul și amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările, să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis și să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecții și să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri și să nu le-nțelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru puțină tandrețe.
Când să facem și asta – murim.
Am învățat unele lucruri în viață pe care vi le împărtășesc și vouă!!!
Am învățat că nu poți face pe cineva să te iubească
Tot ce poți face este să fii o persoană iubită.
Restul … depinde de ceilalți.
Am învățat că oricât mi-ar păsa mie
Altora s-ar putea să nu le pase.
Am învățat că durează ani să câștigi încredere
Și că doar în câteva secunde poți să o pierzi
Am învățat că nu contează CE ai în viață
Ci PE CINE ai.
Am învățat că te descurci și ți-e de folos farmecul ca 15 minute
După aceea, însă, ar fi bine să știi ceva.
Am învățat că nu trebuie să te compari cu ceea ce pot alții mai bine să facă
Ci cu ceea ce poți tu să faci
Am învățat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor
Ci contează ceea ce pot eu să fac pentru a rezolva
Am învățat că oricum ai tăia
Orice lucru are două fețe
Am învățat că trebuie să te desparți de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea să fie ultima oară când îi vezi
Am învățat că poți continua încă mult timp
După ce ai spus că nu mai poți
Am învățat că EROI sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie
Indiferent de consecințe
Am învățat că sunt oameni care te iubesc
Dar nu știu s-o arate
Am învățat că atunci când sunt supărat am dreptul să fiu supărat
Dar nu am dreptul să fiu și rău
Am învățat că prietenia adevărată continuă să existe chiar și la distanță
Iar asta este valabil și pentru iubirea adevărată
Am învățat că, dacă cineva nu te iubește cum ai vrea tu
Nu înseamnă ca nu te iubește din tot sufletul.
Am învățat că indiferent cât de bun îți este un prieten
Oricum te va răni din când în când
Iar tu trebuie să-l ierți pentru asta.
Am învățat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alții
Câteodată trebuie să înveți să te ierți pe tine însuți
Am învățat că indiferent cât de mult suferi,
Lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.
Am învățat că trecutul și circumstanțele ți-ar putea influența personalitatea
Dar că TU ești responsabil pentru ceea ce devii
Am învățat ca, dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc
Și nici faptul că nu se ceartă nu dovedește că se iubesc.
Am învățat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc
Și nu faptele sale
Am învățat că doi oameni pot privi același lucru
Și pot vedea ceva total diferit
Am învățat că indiferent de consecințe
Cei care sunt cinstiți cu ei înșiși ajung mai departe în viață
Am învățat că viața îți poate fi schimbată în câteva ore
De către oameni care nici nu te cunosc.
Am învățat că și atunci când crezi ca nu mai ai nimic de dat
Când te strigă un prieten vei găsi puterea de a-l ajuta.
Am învățat că scrisul
Ca și vorbitul
Poate liniști durerile sufletești
Am învățat că oamenii la care ții cel mai mult
Îți sunt luați prea repede …
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama
Unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii și a-ți susține părerile.
Am învățat să iubesc
Ca să pot să fiu iubit.

💗Iubire Și Iubire💗

💗Iubire Și Iubire💗


Scopul vieții nu are nici o legătură cu ceea ce obții tu de la ea, ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu în ea. „Asta-i frumusețea inteligenței: că nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind în același timp apropiați.”Cu timpul înveți că a scuza e ceva ce poate face oricine, dar că a ierta, asta doar sufletele cu adevărat mari o pot face.”Nu judeca . Oricine este doar el însuși „Nu știu ce vreau de la viață, dar știu că nu vreau să mint viața

💧Între 52 – 54 Ⅲ Ani ✍

💧Între 52 – 54 Ⅲ Ani ✍


Tot mereu pe drumuri, am avut grijă de nepoțel, am lucrat ca îngrijitor la cineva 6 ore pe zi, am lucrat în Girona ca bonă, apoi am revenit în țară, deoarece, fizic, psihic, obosisem foarte tare. Nu voi povesti în detalii, deoarece a fost greu, chiar foarte greu, iar eu nu doresc să îmi mai amintesc, decât lucrurile frumoase. Tot ce e frumos în viața mea este Andrei, nepoțelul meu. Îi mulțumesc Lui Dumnezeu pentru tot! Și ce a fost rău și ce a fost bine a fost și sunt lecții de viață ce m-au întărit și mai tare. Din anul 2008 🌵ai până în prezent, poate și în viitor, trăiesc o poveste de dragoste condimentată🌵. Iubesc, da, iubesc un om deosebit🌵 din toate punctele de vedere. Însă nu pot povesti mai mult, deoarece nu am ajuns la o linie dreaptă. Deocamdată condimentul este cu de toate, iar linia ba se îndreaptă, ba se curbează, e o dragoste frumoasă, nimic mai mult. La timpul potrivit, am să împărtășesc cu voi totul despre condiment, acum e încă în lucru.
Final de poveste fără un rezultat anume, așa cum este și viața mea de acum. Așa cum este, iubesc viața așa cum este ea, iar fără condimente, viața ar fi fost monotonă🌵.

 

🤔De Ce Oare?…✍

🤔De Ce Oare?…✍


De ce oare viața este atât de crudă uneori?…De ce suferința doare mai rău decât o rană?…Nu ar trebui noi oameni să învățăm din greșeli?…Acceptăm și lăsăm să se repete iar….De ce îl căutăm și îl strigăm pe Dumnezeu doar atunci când o ducem rău…El este singurul care te poate readuce la viață…! Ne purtăm mai rău precum animalele, ură invidie dușmănie, toate sunt lucruri care nu se pot vindeca niciodată.

💧Ce-i Viața?…✍

💧Ce-i Viața?…✍


Cum poate gândul, oare, făr’ a avea odihnă,
Dintr-un nimic să țeasă atâtea năluciri?
De unde se adapă? Și ce mister se-ascunde
În umbra-ntunecată a unei plăsmuiri?
M-am întrebat adesea ce rost am eu pe lume,
Ce rost își are, oare, al existenței joc…
Un pumn de praf de stele…un licăr de lumină…
Sunt și pământ și aer, sunt apă dar și foc.
În necuprinsul lumii sunt numai o scânteie,
O mică pâlpâire pierdută-n univers…
Iar, fără ea, nici timpul în loc nu se oprește
Şi, sigur, nici pământul nu s-ar opri din mers.
E viaţa o enigmă! Iar în cenuşa vremii
Au căutat zadarnic să afle rostul ei…
Prin timpul fără margini ne scurgem într-o clipă
Purtând în noi credinţa că suntem fii de Zei.
Dar oare-i adevărul? Nicicum nu vom cunoaşte!
Sunt întrebări la care nu vom găsi răspuns!
Trecând de poarta morţii, ar fi cumva posibil
Să dezlegăm misterul ce-a fost de noi ascuns?

🦁Copilărie?…✍

🦁Copilărie?…✍


Copilărie? Nu știu ce e aia…, dar știu acum ce este viața, știu că Dumnezeu există și nu dă de toate la toți.
Știu doar că m-am trezit într-o viață în plină luptă, fără să realizez la momentul respectiv. Abia când am ajuns la vârsta a treia am realizat cât am fost și sunt de puternică. Dumnezeu ne alege pe fiecare de-a stânga și de-a dreapta Lui. Eu sunt una ce stă și la dreapta și la stânga, deoarece tot ce mi-am dorit mi s-a dat. Nu bogății, iubirii interminabile etc…
Dacă mi-am dorit un măr, Dumnezeu mi l-a dăruit cu mult mai târziu, iar eu de fiecare dată am așteptat.

💐Captivă În Spatele Oglinzii♥

💐Captivă În Spatele Oglinzii♥


În liniștea din noapte, cu somnul… agitat,
Broboane mari pe frunte, respir, dar sacadat
Un vis mă chinuiește din lumea mea ma ia,
Mă trece prin oglindă, mă duce unde vrea.
La mii de ani distanță în lumi necunoscute
Oglinda vorbitoare îmi dă ispite multe,
Ea îmi arată raiul bărbaților frumoși
Și îmi închide drumul de-ntoarcere acasă.
Mă simt captivă în spatele oglinzii,
Că pierd în lumea mea, miracolul iubirii
Iubirea ce o port pentru un prinț al meu,
Mă face să-mi doresc, să mă întorc la el.
Dar drumul mi-e blocat, oglinda-mi râde-n fată
Că sunt aici închisă, sunt prizonieră pe viață,
Doar glasul cel duios al dragostei de-aud
Va sparge-n mii de cioburi un vis ce-mi este crud.
Îți mulțumesc iubite, ca m-ai trezit din somn
Un vis ce încet încet, se transforma în demon
Doar vocea ta suavă, îmi spune te iubesc
Doar lângă tine viața, aș vrea să mă trezesc.

🌁Mai Lasă-Mă!✍

🌁Mai Lasă-Mă!✍


Mai lasă-mă în pace-odată, viaţă,
C-am dat mereu atât cât am putut,
Ba, uneori, dator a nu-ţi rămâne,
Dobândă la dobândă mi-ai cerut!

Nimic nu am, doar sufletul din mine,
Mi-l ia , de vrei, nici nu mă întreba,
De crezi că n-am plătit destul chirie
Pentru un pat şi-o masă-n casa ta!

La ce-ţi va folosi sărmanul suflet
Ce stă chircit cerşind la uşa ta,
Când este plin de răni de-atâtea biciuri,
Nemaiputând căra povara grea?

Ce-ai vrut să fac pentru-aţi intra în graţii,
Cât mai umil ţi-ai fi dorit să fiu?
M-am săturat de ale tale toane,
Nici nu-mi mai pasă! Este prea târziu!

Ai câştigat! Aveai în mână aşii
Iar eu, oricum, nici nu ştiam să joc!
Chiar de-ai trişat, rămâi şi-adună-ţi potul,
La masa ta, eu nu mă mai întorc!

Nu te-aştepta să-ţi mai aduc ofrande,
Azi nu mai am nimica de pierdut
Şi nu mai dau doi bani pe tine, viaţă,
Că mi-ai cerut un mult prea greu tribut!