Trăim într-o lume nebună şi roasă de mii de păcate,
Ne-nfigem, cu bună știință, cuțitul, adânc, pe la spate,
Minţim şi furăm şi ni-i bine când răul ne macină firea,
Călcăm în picioare principii și tot mai sperăm nemurirea…
Valoarea nu are valoare şi mare-adevăr e minciuna,
Trăim ca și când nu ne pasă, de-i bine sau rău, e totuna…
Privim prin perdele de ceață (o mână din cei ce mai văd)
Și nu îndrăznim ți ni-i teamă s-oprim al căderii prăpăd.
Aducem în față scursura, ce-o scoatem din negrul nămol,
Ca orbi lăudându-i veșmântul, deși,, Împăratul e gol!”
Lăsăm să conducă hiena, pornim vânătoarea de lei,
Ne-ascundem plângând,, după deget, făcând, fără rost voia ei…
Trăim într-o lume stupidă și totul în jur îmi repugnă!
Când leu-i redus la tăcere, hiena e rege în junglă!