🌟Steaua Precum Omul🌠

🌟Steaua Precum Omul🌠


O stea pedant pe cer apare,
Iar pe pământ cu mari emoții
Un scâncet mic, cu suflet mare,
Este primit cu fast și cu ovații.
Iar noua stea în cele miliarde
Se pierde, însă strălucirea ei
O mai vedem odată, când ea cade,
Punându-ne dorințe ca de zei.
Așa și pruncul ce se naște
Se pierde-n vălul de mulțime
Iar când finalul trist îl paște
Îl pomenim cum se cuvine.
Așa și steaua precum omul
Se naște, strălucește, apoi cade,
Ce scurtă-i viața, veșnic timpul,
Profită de acesta cât cuprinde.

🌵 De-atâta Drag…✍

🌵 De-atâta Drag…✍


De-atâta drag, te-aş fi păstrat în mine
O veşnicie, poate şi mai mult.
Să te iubesc şi ploaia să-ţi ascult
Cu trupu-mi fremătând, a veri, sub tine.

Nu-i timp să ne oprească în uitare,
Un singur anotimp avem în noi,
Ce ne-nfloreşte-n maci pe amândoi
În dimineţi din ce în ce mai rare.

Ne inventăm în liniştea-nserării,
Să nu ne pierdem printre-mbrăţişări
Şi evadăm în zbor pe-albastre mări,
Poeme fără teama renunţării.

De-atâta drag, m-aş naşte mângâiere
În palma ta, pe buze, un sărut,
Să-ţi fiu prezent, să-mi fii durut trecut,
Să fim şi început şi încheiere…

Violetta Petre