🌵Când Teama Înlocuiește Visul🍂

🌵Când Teama Înlocuiește Visul🍂


De mână port cu mine..credința-n a mea soarta..

Chiar te-am făcut să suferi ..de-ai plecat?
De atunci rămas-au secunde reci de numărat
La geam privind… aștept zâmbetul tău,
Ca pe-o lumină a gândului cel greu
Te-am așteptat , dar n-am găsit în gând
Puterea să o iau de la-nceput ..
Mă-ntreb și acum de ce încă te port aici
Printre povești cu zâne…prinți și licurici

Ți-am dat de mult …de atunci…iertarea mea
Când te-am crezut , greșeala a fost numai a mea
Și-n urma ta când palma am închis
Pe obrazul meu cristale s-au prelins

Când te-am pierdut …nu mi-ai plecat din vis
Și-atunci numai tristețea ochii mi-a închis
De m-aș putea ierta și eu …vreodată
Să pot vedea cu alți ochi, lumea toată

De aș putea să mulțumesc …cuiva
Dar n-am să pot …și nu e vina ta.
Mă poartă pașii către drumuri grele
Și talpa mea chiar va pășii pe ele
Nu am de-ales …din drum nu mă întorc
Nu am la cine și nici nu mai pot
Un zâmbet mi-am pictat să-l vadă lumea toată

Căci am de mână…credința-n a mea soartă…

Reclame
✞Mama, Te Chem… 😢

✞Mama, Te Chem… 😢


Azi mamă iar te chem în disperare,
Doar liniștea-mi răspunde-n locul tău.
Unde ai plecat așa senină
Și m-ai lăsat plângând…cu Dumnezeu?
Mai vino lângă mine odată să stai,
Mai vino lângă mine și-mi vorbește,
Vreau un ultim sfat, să-mi spui ceva,
Doar o mângâiere… și-mi zâmbește.
De-acolo dintre nori știu că mă vezi,
E crudă soarta ce mi te-a luat,
Îți cer iertare și te rog din nou,
Ferește-mă de rău… sau de păcat.
În suflet știu, te voi găsi mereu,
Cerul îmi face semn cu mâna Ta,
Iar eu vorbesc în taină cu trecutul,
Plângând în liniște măicuța mea.

🍁Iubirea Ta💓

🍁Iubirea Ta💓


Iubirea ta e pentru mine,
balsamul florii de salcâm,
o adiere printre plopii
pierduți la margine de drum.

Iubirea ta e pentru mine,
doi ochi căprui ce-mi stau în cale,
când pe cărarea dintre sălcii
mă însoțesc urmele tale.

Iubirea ta e pentru mine,
un dulce leac ce azi răzbate,
prin rana grijilor amare
dintr-un trecut plin de păcate.

Iubirea ta mă înconjoară
și-mi spulberă năluci tăcute,
ce rătăceau de mult pe strada
cu duhuri negre, azi pierdute.

Iar când vor trece anii, poate,
bătrâni în nopțile cu lună,
am să te rog, privind apusul:
„ Mai ține-mă un pic de mână.”

🌁Mai Lasă-Mă!✍

🌁Mai Lasă-Mă!✍


Mai lasă-mă în pace-odată, viaţă,
C-am dat mereu atât cât am putut,
Ba, uneori, dator a nu-ţi rămâne,
Dobândă la dobândă mi-ai cerut!

Nimic nu am, doar sufletul din mine,
Mi-l ia , de vrei, nici nu mă întreba,
De crezi că n-am plătit destul chirie
Pentru un pat şi-o masă-n casa ta!

La ce-ţi va folosi sărmanul suflet
Ce stă chircit cerşind la uşa ta,
Când este plin de răni de-atâtea biciuri,
Nemaiputând căra povara grea?

Ce-ai vrut să fac pentru-aţi intra în graţii,
Cât mai umil ţi-ai fi dorit să fiu?
M-am săturat de ale tale toane,
Nici nu-mi mai pasă! Este prea târziu!

Ai câştigat! Aveai în mână aşii
Iar eu, oricum, nici nu ştiam să joc!
Chiar de-ai trişat, rămâi şi-adună-ţi potul,
La masa ta, eu nu mă mai întorc!

Nu te-aştepta să-ţi mai aduc ofrande,
Azi nu mai am nimica de pierdut
Şi nu mai dau doi bani pe tine, viaţă,
Că mi-ai cerut un mult prea greu tribut!