Gânguri Pozitive… ✍️

Gânguri Pozitive… ✍️


Oamenii promit lucruri pe care nu le vor înfăptui niciodată. Și ei știu asta, dar se mint mult prea frumos. Fac legăminte, încheie contracte, dar dragostea și încrederea au dispărut. Cuvântul nu mai e cuvânt. E golit de duh și are nevoie de ștampilă. Amândoi aveau privirea în jos și nu mai îndrăzneau să se caute. El purta în spate o rană, ea mai multe. Și frica îi paraliza. Când alegem o cale, celelalte dispar în noaptea întunecată a sufletului. ..
_ Și te voi săruta pentru fiecare zi în care nu am putut să o fac. Lasă lumea să creadă că ești slab iar apoi fă -le o surpriză.
_ Și dintr-odată știu, cu cea mai mare claritate și certitudine, că a fi cu tine merită orice sacrificiu din lume.
_ Ce faci toată ziua ?
_ Te iubesc.
_ Te voi mai vedea ?
_ Când te vei privi în oglindă. ..
. .. Vine un moment în viață când se trage linie și se plătește un preț : pentru muncă, pentru iubire, pentru neiertări, pentru răutăți, pentru gândurile toxice, pentru. .. Călătoria vieții poate începe cu adevărat în orice clipă. Într-o secundă viața se schimbă și nu întotdeauna ce dăm mai departe putem păstra pentru noi.

💗El…Pentru Totdeauna💗

💗El…Pentru Totdeauna💗


El..un nume frumos…simplu, însă îi place să fie alintat..are ochi căprui cu care știe să se uite gingaș…încât te topești atunci când te privește. E matur, însă pare un copil atunci când purtăm dialoguri și dezvoltă un cuvânt pe toate înțelesurile posibile ce nu multora le trece prin cap în acel moment. OOO, Zâmbetul…are un Zâmbet de neuitat, și când ne întâlnim umple camera de lumină cu el. E un dulce…un suflet cald și minunat…însă are îndoieli, desface firul în multe fără să fie nevoie și asta îi face rău. Dacă mă uit atent la el…Văd regrete…nemulțumiri și gânduri nerostite…văd teamă, zbucium și neîncredere pe sine. Se supără repede…și nu trebuie să-l superi…pentru că atunci când îl superi…suferă enorm…îi moare clipa…

💧Ce-i Viața?…✍

💧Ce-i Viața?…✍


Cum poate gândul, oare, făr’ a avea odihnă,
Dintr-un nimic să țeasă atâtea năluciri?
De unde se adapă? Și ce mister se-ascunde
În umbra-ntunecată a unei plăsmuiri?
M-am întrebat adesea ce rost am eu pe lume,
Ce rost își are, oare, al existenței joc…
Un pumn de praf de stele…un licăr de lumină…
Sunt și pământ și aer, sunt apă dar și foc.
În necuprinsul lumii sunt numai o scânteie,
O mică pâlpâire pierdută-n univers…
Iar, fără ea, nici timpul în loc nu se oprește
Şi, sigur, nici pământul nu s-ar opri din mers.
E viaţa o enigmă! Iar în cenuşa vremii
Au căutat zadarnic să afle rostul ei…
Prin timpul fără margini ne scurgem într-o clipă
Purtând în noi credinţa că suntem fii de Zei.
Dar oare-i adevărul? Nicicum nu vom cunoaşte!
Sunt întrebări la care nu vom găsi răspuns!
Trecând de poarta morţii, ar fi cumva posibil
Să dezlegăm misterul ce-a fost de noi ascuns?

💐Când Iubești…💖

💐Când Iubești…💖


Când iubeşti
Vezi altfel lumea
În imagini și culori,
Totul are sens în viaţă,
Haosul îţi dă fiori…
Vrei din dragostea ce-ţi umple
Paradisul sufletesc
Să mai dai şi pe la alţii
Ca să-i vezi cât se iubesc
Astfel lumea poate-odată
Va-nţelege clipa vieţii
Fericirea e minunea
Ce e darul tău
Și poţi
să îi faci şi tu pe alţii
fericiţi
şi ei
la rândul lor
vor face cât mai mulţi, socoţi…!