💧Ce-i Viața?…✍

Cum poate gândul, oare, făr’ a avea odihnă,
Dintr-un nimic să țeasă atâtea năluciri?
De unde se adapă? Și ce mister se-ascunde
În umbra-ntunecată a unei plăsmuiri?
M-am întrebat adesea ce rost am eu pe lume,
Ce rost își are, oare, al existenței joc…
Un pumn de praf de stele…un licăr de lumină…
Sunt și pământ și aer, sunt apă dar și foc.
În necuprinsul lumii sunt numai o scânteie,
O mică pâlpâire pierdută-n univers…
Iar, fără ea, nici timpul în loc nu se oprește
Şi, sigur, nici pământul nu s-ar opri din mers.
E viaţa o enigmă! Iar în cenuşa vremii
Au căutat zadarnic să afle rostul ei…
Prin timpul fără margini ne scurgem într-o clipă
Purtând în noi credinţa că suntem fii de Zei.
Dar oare-i adevărul? Nicicum nu vom cunoaşte!
Sunt întrebări la care nu vom găsi răspuns!
Trecând de poarta morţii, ar fi cumva posibil
Să dezlegăm misterul ce-a fost de noi ascuns?