😉Dezamăgită…✍

Sunt dezamăgită,….Și de câte ori sunt dezamăgită îmi vine să scriu, înșir cuvinte alandala pe foaia mea virtuală sau nu, scris se numește (sau tastat, după caz). Oamenii nu sunt așa cum vreau eu, și sunt conștientă de asta…nu caut perfecțiunea, iar ceea ce am eu nevoie sigur se găsește acolo undeva, am încredere că voi găsi cândva acel lucru sau persoana ce mă va face să tresar. Până atunci aș vrea să nu mai cunosc oameni superficiali, aș vrea să nu mai am de a face cu oameni care nu au pic de sensibilitate în ei. Am obosit să încerc să-i conving că viața nu înseamnă planuri și ore fixe, că viața nu înseamnă să trebuiască mereu să faci ce TREBUIE în loc de ceea ce îți PLACE. Am obosit să încerc să impun versiunea mea celorlalți, dacă ei decid că viața trebuie trăită altfel, s-o facă după cum le place…Până la urmă e rândul meu să mă îngrijesc de mine, și am s-o iau pe drumul ce mi se așterne la picioare, fără să caut pe cel mai potrivit sau pe cel corect. Am încercat să iau o decizie bazată pe cântărire lungă a situației și a persoanelor din ea, am adunat fapte și trăsături și am tras o linie luând decizia ce am crezut că este corecta… Cât m-am putut înșela, de fapt nu luasem în calcul că într-o ecuație mai există pe lângă X și un Y care nu corespunde întotdeauna ideilor și planurilor. Prin urmare ecuația dă un rezultat banal sau nu dă nici un rezultat. Căci oricât de mult ar vrea X să facă parte din ecuație,Y îi taie orice elan. Am recunoscut că uneori acționez ca un copil…dar știți ce? Până acum a fost bine așa….cântăritul situației și luat în calcul riscurile acesteia…nu te duce nicăieri, căci de vrea situația, timpul sau viața face ca rezultatul să fie banal sau zero. Așa că astăzi nu mai iau nici o decizie, nu mai ascult de planuri și mai ales, înainte de toate, îți spun ție ca nu toți își trăiesc viața după aceleași principii ca ale tale…și în consecință sfatul meu este să te gândești înainte să încerci să-i convingi să aplice metoda ta, e posibil să o considere o pierdere de timp sau și mai rău s-o ignore complet.

Reclame

🌵Dincolo De Mâine… E Speranța❣

Atunci când există dragoste, sufletul prinde aripi și zboară acolo unde vrem să-l trimitem, indiferent de obstacole sau distanță!
Zadarnic e să ai aripi, iar cerul uși închise.
Nu privi în altă parte când ai lângă tine tot!
Persoanele destinate să se întâlnească, se vor întâlni aparent întâmplător, dar exact când trebuie.
Oamenii sunt adesea neînțelegători, iraționali și egoiști…
Iartă-i,oricum.
Fiecare om ascunde în el și rău și bine, altfel nu am fi echilibrați!
Orice minciună e o capcană care îți poate da viața peste cap.
Cred ca lumea e prea mare pentru mine. În schimb, o lume redusă la “doi” mi se pare ideală!
Dumnezeu ne oferă pe tavă câte un sortiment de fericire, dar noi de multe ori, mințim că suntem alergici.
Fericirea e un moment de zâmbet, în care, oricât de agitată ar fi lumea din jur, sufletul tău e liniștit.
Fiecare plătește în cele din urmă, atât prețul păcatului sau, cât și prețul bunătății sale!
Oare cei morți își găsesc liniștea dincolo de zarva acestei lumi?
Nu poți lupta cu morile de vânt ca să obții ceea ce este bine…
Cei care încearcă să își înece necazurile în băutură uită un lucru: necazurile știu să înoate…
Uneori, dragostea e atât de puternică încât, sari din prăpastie să-ți continui drumul.
Să-ți pese mai mult de conștiința ta decât de părerea celorlalți.
Fii bun, dar ferește-te să creadă lumea că poți fi numai bun!
Dincolo de mâine… e speranța.
Iubirea sinceră și profundă nu are nevoie de vorbe multe!
Dorul doare, însă nu vindecă… aspirina poate face ceva mai mult.
Dacă te concentrezi pe șarpe, s-ar putea să-ți scape mișcările scorpionului!
Uneori numai pierzându-i pe cei pe care îi iubim, simțim cât ne sunt de dragi!
Toți oameni își doresc iubire și când o au… nu știu ce să facă cu ea!
Iartă-ți dușmanii, dar niciodată nu uita cum îi cheamă!
Întreaga lume se dă la o’parte din fața omului care știe unde merge!
Când iubești puternic, găsești întotdeauna ceva nou în persoana iubită!
În tot ceea ce faci gândește-te la sfârșit!
Și deziluziile își au rostul lor în viață, te trezesc din vis…
Dacă un “Te Iubesc!” nu vine din inimă nu-l transforma într-o minciuna…

💗El…Pentru Totdeauna💗

El..un nume frumos…simplu, însă îi place să fie alintat..are ochi căprui cu care știe să se uite gingaș…încât te topești atunci când te privește. E matur, însă pare un copil atunci când purtăm dialoguri și dezvoltă un cuvânt pe toate înțelesurile posibile ce nu multora le trece prin cap în acel moment. OOO, Zâmbetul…are un Zâmbet de neuitat, și când ne întâlnim umple camera de lumină cu el. E un dulce…un suflet cald și minunat…însă are îndoieli, desface firul în multe fără să fie nevoie și asta îi face rău. Dacă mă uit atent la el…Văd regrete…nemulțumiri și gânduri nerostite…văd teamă, zbucium și neîncredere pe sine. Se supără repede…și nu trebuie să-l superi…pentru că atunci când îl superi…suferă enorm…îi moare clipa…

Cel Mai Vestit Vânzător Din Lume”, Og Mandino✍

De data aceasta vă ofer un mic fragment din cartea „Cel mai vestit vânzător din lume”, Og Mandino.
Acesta este cel mai mare secret al succesului dintre cele ce se pot spune în cuvinte. Un braț viguros poate sparge un scut și chiar să ia viața cuiva, însă doar nevăzuta putere a iubirii poate deschide inimile oamenilor; și până când nu voi stăpâni această artă, nu voi fi mai mult decât un iubitor de mărunțișuri.Voi face din iubire cea mai puternică armă și nici unul dintre cei pe care îi voi provoca, nu se va putea apăra de forța ei. Argumentele mele i-ar putea contrazice, vorbele mele i-ar putea face bănuitori, chipul meu i-ar putea face să mă suspecteze, totuși iubirea mea va topi toate inimile, ca un soare ale cărui raze dezgheață pământul înghețat.
Și cum voi face aceasta? De acum înainte, voi privi toate lucrurile cu iubire și mă voi naște din nou. Voi iubi soarele, pentru că îmi încălzește corpul; voi iubi ploaia pentru că îmi curăța spiritul; voi iubi lumina, pentru că îmi arată calea; voi iubi și întunericul, pentru că îmi arată stelele. Voi spune bun-venit fericirii, pentru că mă face mărinimos și voi îndura tristețea, pentru că-mi deschide sufletul. Voi aprecia recompensele, dacă ele mi se cuvin; voi spune bun venit și piedicilor, pentru ca ele sunt cele care ma întăresc.
Îmi voi lăuda dușmanii și ei îmi vor deveni prieteni; îmi voi încuraja prietenii și ei îmi vor deveni frați; voi căuta întotdeauna motive să binecuvântez; niciodată nu-mi voi găsi scuze să bârfesc. Când voi fi tentat să critic, îmi voi mușca limba; când voi merge la rugăciune, îmi voi înălța vocea din toate puterile.
Voi iubi toți oamenii, pentru că fiecare are calități care merită admirate, chiar dacă uneori ele sunt ascunse. Cu iubire, voi sfărâma zidul de suspiciune și ura pe care l-au construit în jurul inimii lor și în loc voi construi poduri, astfel ca iubirea mea să intre în sufletul lor.
Voi iubi pe cei cu voință puternică, pentru că ei mă pot inspira. Îi voi iubi pe cei care eșuează, pentru că ei mă pot învăța. Voi iubi regii, pentru măreția lor, îi voi iubi pe cei umili, pentru că sunt divini. Îi voi iubi pe cei bogați, pentru singurătatea lor; îi voi iubi pe cei săraci, pentru simplitatea lor. Îi voi iubi pe cei tineri pentru încrederea pe care o au; îi voi iubi pe cei bătrâni, pentru înțelepciunea pe care o dăruiesc. Îi voi iubi pe cei frumoși, pentru armonia lor. Îi voi iubi pe cei urâți, pentru sufletul lor însetat de pace.
Voi întâmpina reacțiile celorlalți cu iubire. Tot așa cum iubirea este arma care deschide sufletele oamenilor, ea este și scutul care respinge săgețile urii și sulițele furiei. Răutatea și descurajarea se vor izbi de noul meu scut și vor deveni mai blânde decât ploaia de primăvară. Scutul mă va proteja în mijlocul lumii și mă va sprijini când voi fi singur.
Și cum îi voi întâmpina pe cei care mă vor înfrunta? Într-un singur fel: În liniște, rostind în șinele meu “Te iubesc”. Astfel spuse, în liniște, aceste cuvinte vor străluci în ochii mei, sprâncenele se vor descreți, zâmbetul îmi va reveni pe buze și vocea mea va deveni mai profundă; iar inima lor se va deschide. Și cine va fi acela care nu va primi ceea ce ofer eu, când inima lui îmi va simți dragostea?
Și mă voi iubi și pe mine însămi. Atunci voi veghea orice intră în trupul, mintea și sufletul meu. Niciodată nu voi fi prea îngăduitor cu dorințele trupului, ci mai degrabă voi avea grijă de el prin moderație. Nu-i voi îngădui minții mele să fie atras în slăbiciune sau în deznădejde, ci mai degrabă o voi înălța către cunoaștere și înțelepciune. Nu voi permite vreodată sufletului meu să se complacă în mulțumiri deșarte, ci mai degrabă îl voi hrăni cu meditație și rugăciune. Nu voi permite inimii mele să devină mică și amară, ci o voi deschide tuturor, iar ea va
crește și va cuprinde întreg Pământul.
De acum înainte voi iubi întreaga creație. Din această clipă voi arunca din mine orice ură, pentru că nu am timp de ură, ci doar de iubire. Iubirea intensă cheamă iubire. Nu este atât de important să fii iubit, cât să iubești – cu toată iubirea și cu toată ființa ta.
Astăzi încep o viață nouă! Fiindcă fiecare zi e o nouă viață pentru mine. Și îmi făgăduiesc cu sfințenie că nimic nu va întârzia creșterea noii mele vieți. Astăzi încep o nouă viață, a iubirii. Voi merge cu fruntea sus printre oameni. Și știu că, atunci când vreau cu adevărat ceva, întreg Universul conspiră la realizarea visului meu.

💗Când Iubești!✍

Atunci când iubești, ești plin de bucurie. Când nu poți iubi, nu ai cum sa fii fericit. Bucuria este o funcție a iubirii, o umbră a acesteia. Ea urmează pretutindeni iubirea. De aceea, deschideți-vă din ce în ce mai mult fața de iubire și veți deveni din ce în ce mai fericiți. Nu vă trebui să vă intereseze dacă iubirea vă este returnată sau nu; acest lucru nu are nici cea mai mica importanța. Fericirea urmează pretutindeni iubirea, indiferent dacă aceasta din urmă este returnată sau nu sau dacă ceilalți răspunde cu aceeași monedă. În aceasta constă rezultatul iubirii, în faptul că valoarea ei este intrinseca. Ea nu depinde de răspunsul celuilalt, ci vă aparține în întregime dumneavoastră. Nu contează nici pe cine iubiți: poate fi un câine, o pisică, o piatră sau un copac. Așezați-vă lângă o stâncă, cu o atitudine plină de iubire. Purtați un mic dialog. Sărutați piatra și așezați-vă pe ea. Simțiți-vă una cu ea, și dintr-o dată veți simți un val de energie dublată de o bucurie imensă. Poate ca nu piatra v-a răspuns la iubirea dumneavoastră – sau poate că a făcut-o, dar acest lucru nu are nici o importanță. Cert este că iubirea dumneavoastră a generat acest val de fericire. Cine iubește este fericit. De înțelegeți acest secret, puteți fi fericit 24 de ore pe zi. Dacă sunteți plin de iubire timp de 24 de ore pe zi, fără să mai depindeți de un obiect al iubirii, veți deveni din ce în ce mai independent, căci veți putea iubi fără ca cineva sa fie de față. Veți putea iubi chiar și golul din jurul vostru. Chiar dacă sunteți singur în cameră, veți umple întreaga camera de iubirea voastră. Chiar dacă vă aflați într-o închisoare, o veți putea transforma instantaneu într-un templu. În clipa în care o veți umple cu iubire, ea nu va mai fi o închisoare. Invers, un templu poate deveni o închisoare dacă nu este umplut cu iubire.

OSHO

🌟 Privind La Stele🌟

Mi s-a deschis o ușă către stele,
O scară pân- la cer s-a arătat…
Eu am rămas, în prag, privind la ele
Și nici măcar o treaptă n-am urcat.
Le admiram în taină strălucirea,
Fiind vrăjit de simfonia lor
Și-am zăbovit…crezând că fericirea
M-așteaptă până când învăț să zbor…
Mi s-a deschis o ușă către stele…
Uimit, mi se părea a fi un vis
Și, rămânând în prag, privind la ele
Am zăbovit…iar ușa s-a închis…

Năluca✍

Ce putere ai în tine de-a făcut să-mi ies din minţi?
Ce diavol se ascunde sub privirile-ţi cuminţi?
Mă atragi ca o lumină ce-mi răsare de sub geană
Sclav să-ţi fiu în taina nopţii, fiinţă nepământeană!
Nu găsesc nici o scăpare, nu am unde mă ascunde
Căci mă bântui ca o umbră ce în suflet îmi pătrunde
Şi mă urmăreşti întruna cu adânca ta privire
Scormonind cu-nverşunare orice strop de-nsufleţire.
Mai fierbinte decât iadul şi mai rece decât gheaţa!
Fără să rosteşti o vorbă mi-ai schimbat cu totul viaţa,
Merg pe drum ca o nălucă doar că drumul mă mai ţine,
Nu mai simt, doar aud paşii, neştiind ce e cu mine,
Dacă-i soare, dacă plouă sau ameninţă furtuna
Dacă-i vară sau e iarnă pentru mine e totuna!
Mi-am pierdut orice putere, nici voinţă nu mai am,
Doamne! Cât era de bine dacă nu te întâlneam!
Sau de-a fost aşa să fie să-mi apari, să te privesc,
Inima să nu te ceară… şi să nu mă-ndrăgostesc!

🌠Octavian Paler – Avem timp✍

Avem timp pentru toate.
Să dormim, să alergăm în dreapta și-n stânga,
să regretăm c-am greșit și să greșim din nou,
să-i judecăm pe alții și să ne absolvim pe noi înșine,
avem timp să citim și să scriem,
să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
avem timp să facem proiecte și să nu le respectăm,
avem timp să ne facem iluzii și să răscolim prin cenușa lor mai târziu.
Avem timp pentru ambiții și boli,
să învinovățim destinul și amănuntele,
avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp să ne-alungăm întrebările, să amânăm răspunsurile,
avem timp să sfărâmăm un vis și să-l reinventăm,
avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
avem timp să primim lecții și să le uităm după-aceea,
avem timp să primim daruri și să nu le-nțelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru puțină tandrețe.
Când să facem și asta – murim.
Am învățat unele lucruri în viață pe care vi le împărtășesc și vouă!!!
Am învățat că nu poți face pe cineva să te iubească
Tot ce poți face este să fii o persoană iubită.
Restul … depinde de ceilalți.
Am învățat că oricât mi-ar păsa mie
Altora s-ar putea să nu le pase.
Am învățat că durează ani să câștigi încredere
Și că doar în câteva secunde poți să o pierzi
Am învățat că nu contează CE ai în viață
Ci PE CINE ai.
Am învățat că te descurci și ți-e de folos farmecul ca 15 minute
După aceea, însă, ar fi bine să știi ceva.
Am învățat că nu trebuie să te compari cu ceea ce pot alții mai bine să facă
Ci cu ceea ce poți tu să faci
Am învățat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor
Ci contează ceea ce pot eu să fac pentru a rezolva
Am învățat că oricum ai tăia
Orice lucru are două fețe
Am învățat că trebuie să te desparți de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea să fie ultima oară când îi vezi
Am învățat că poți continua încă mult timp
După ce ai spus că nu mai poți
Am învățat că EROI sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie
Indiferent de consecințe
Am învățat că sunt oameni care te iubesc
Dar nu știu s-o arate
Am învățat că atunci când sunt supărat am dreptul să fiu supărat
Dar nu am dreptul să fiu și rău
Am învățat că prietenia adevărată continuă să existe chiar și la distanță
Iar asta este valabil și pentru iubirea adevărată
Am învățat că, dacă cineva nu te iubește cum ai vrea tu
Nu înseamnă ca nu te iubește din tot sufletul.
Am învățat că indiferent cât de bun îți este un prieten
Oricum te va răni din când în când
Iar tu trebuie să-l ierți pentru asta.
Am învățat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alții
Câteodată trebuie să înveți să te ierți pe tine însuți
Am învățat că indiferent cât de mult suferi,
Lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.
Am învățat că trecutul și circumstanțele ți-ar putea influența personalitatea
Dar că TU ești responsabil pentru ceea ce devii
Am învățat ca, dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc
Și nici faptul că nu se ceartă nu dovedește că se iubesc.
Am învățat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc
Și nu faptele sale
Am învățat că doi oameni pot privi același lucru
Și pot vedea ceva total diferit
Am învățat că indiferent de consecințe
Cei care sunt cinstiți cu ei înșiși ajung mai departe în viață
Am învățat că viața îți poate fi schimbată în câteva ore
De către oameni care nici nu te cunosc.
Am învățat că și atunci când crezi ca nu mai ai nimic de dat
Când te strigă un prieten vei găsi puterea de a-l ajuta.
Am învățat că scrisul
Ca și vorbitul
Poate liniști durerile sufletești
Am învățat că oamenii la care ții cel mai mult
Îți sunt luați prea repede …
Am învățat că este prea greu să-ți dai seama
Unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii și a-ți susține părerile.
Am învățat să iubesc
Ca să pot să fiu iubit.

Gesturi Mici…. Neînsemnate…

Pe un om înțelept nu-l poți minți . El se lăsă mințit… dacă vrea…. Dacă ai o relație cu un asemenea om, ai o singură scăpare: fii sincer, fi natural, fă totul firesc, neforțat.
În iubire, se acceptă micile minciuni, care fac poate viața mai condimentată sau ocolesc temporar subiecte delicate…dar atenție la “mici” și “temporar”… pentru că firea omului face să te obișnuiești cu asta și să treci repede la “mari” și “definitive”. Din comoditate, din obișnuință, din lipsa comunicării, din lipsa timpului, etc…. indiferent de motiv și justificare… nu o fă față de omul înțelept, fată de copii și față de cel care te iubește “cu adevărat”… aceștia toți au cu ei îngerașii care îi ajută să te prindă. ( glumesc dând vina pe îngerași… sau nu…)
Ce te dă de gol? Simplu… gesturile mici… neînsemnate…Sunt gesturi simple, care nu pot fi programate, prevăzute, și… ce e mai grav… nici nu pot fi cerute de către celălalt… pentru că-și pierd valoarea. Valoare pentru că sunt dictate de suflet și de ceea ce porți în el față de partenerul tău. Am zis “partener”…daa… pentru că se aplică și când e vorba de soț-soție, iubit-iubită, prietenă-prieten, dar și părinte-copil… nu dezvolt…gândiți-vă singuri.
Și nu uita: trecutul cu greșelile lui te urmărește și te ajunge din urmă. Nu vei scăpa de “lecțiile neînvățate” ascunzându-te, fugind de ele, ocolindu-le… pentru că ele te fac să plătești acum, în prezent, involuntar gafând când te aștepți mai puțin….și prin asta compromițându-ți viitorul…

💗Iubire Și Iubire💗

Scopul vieții nu are nici o legătură cu ceea ce obții tu de la ea, ci are de-a face numai cu ceea ce pui tu în ea. „Asta-i frumusețea inteligenței: că nici unul nu se cere a fi ca altul, fiind în același timp apropiați.”Cu timpul înveți că a scuza e ceva ce poate face oricine, dar că a ierta, asta doar sufletele cu adevărat mari o pot face.”Nu judeca . Oricine este doar el însuși „Nu știu ce vreau de la viață, dar știu că nu vreau să mint viața